"Am avut prieteni,prieteni adevarati,amici,colege,colegi de clasa.Era placut.Persoane de care eram legat. Dar timpul,departarea, minciuna,inclinatia pe care o au unele plante de a se crede adulte crescand,egoismul,lasitatea,orgoliul,spiritul serios,ranile tacute,facute si primite,loviturile imbracate in zambete si in indiferenta,din pricina tuturor acestor daunatori,nu mi-a ramas astazi niciunul.Si nu e trist.Faptul ca asta nu e trist este poate trist,dar,in sine,nu e trist.Nu mi-as dorii prietenii care nu rezista presiunii timpului si a vietii.
Nu exista o ruptura brutala,nici certuri dramatice,prieteniile noastre se sfarsesc natural,fara tipete,fara ciocniri vizibile.Putin cate putin,firele care ne leaga se taie,sunt atat de subtiri si numeroase,incat nu ne dam seama;sunt fire de par prin care curge un amestec din sangele nostru.Intr-o buna zi,ne dam seama ca legaturile capilare sunt desfacute: prietenii nostrii au devenit ceilalti.Oameni."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu